Albastru, indigo....

Uhm..yea..chestii...xD....
Incep prin a imi pune cel mai recent one shot..unul destul de diferit ce curpinde o idee mai obisnuita...lene sa ma lungesc...so....---->

Un vesnic betigas ce scrijela nisipul. Inchizi ochii si asculti melodiosul flux-reflux ce se repeta la nesfarsit. Traim intr-o margine de lume, aruncati prin praf mult si fin. Farul vegheaza, te cauta, unde esti, te-ai pierdut prin soaptele amare ale marii?Te-a mintit anotimpul, credeai ca e vara. Ne-ai mintit si tu la randul tau zicand ca ai sa ramai cu noi. De ce iti place viata de huligan? Fugara, sandalele-ti parcurg cu greutate nisipul, bagheta iubirii disparu, speranta moare ultima se zice...
De ce cedezi?
Se sparg si se imprastie, te cheama, te ademenesc in mainile imaginare, te vor acoperi si vei muri. Plutesti purtata de ganduri prin imaginatie, te racoreste vantul. Marea porneste idei de disperare, creaza frig si gheata-n corp. Ti-a inghetat sangele ce nu mai circula prin vene, ti-a crapat buzele fine si ti-a incercanat ochii. Soaptele se-apropie, nu, tu te-ai ridicat agale spre ele. Ridici mana parca indicand infinitatea vidului. Gratie cosmica, corpul suplu isi unduie formele cu senzualitate. Te dor organele, rochia iti ascunde nuditatea. Ai refuzat deci.. Se-ascute arma crimei, inculpatul vocifereaza in nebunia sa ascunsa cuvinte ce te-apasa. Buzele se misca cu alge printre ele. Se apropie cutitul, te-nteapa racoarea apei la picioare. Se retrage tragand tot dupa el, simti cum te cheama. Nisipul fuge si se-neaca, ai sa urmezi si tu. Ti-a amortit mana, ce-ar fi sa o cobori. O lasi sa pice, te apleci si tu, cazi in genunchi simtind cum scoicile iti intra in membrele inferioare. Ai spart una cu greutatea ta, se auzi precum o sticla crapata. Inghiti, marul lui Adam proeminent accentua emotiile mortii. Deschizi ochii brusc, ce e cu tine? Te-neci privind prin oglinda marii rasaritul. Te-a inundat apa, inchizi ochii picand in abisul marinarilor. Aici, corabii si pirati inexistenti. Doar pici si suferi, te-ai trezit si vrei sa dormi la loc. De ce, de ce n-ai dreptul nici macar sa mori?

Suna frumos, insa textul e greu de descifrat. Daca nu esti in totalitate atent nu prinzi mesajul. Imi aduce aminte de Nichita Stanescu.... Insa sa lasam asta. E bine si eu zic sa continui sa scri.

Mabe capra><. CApra mare si rea ce esti, niciodata nu anunti de textele tale...vash.

Yah un text, un text care prezinta o moarte interioara, stii cat iubesc mortile interioare nu? Te iubesc pe tine pentru ca ai descris cum se ineaca intern, intr-un vis probabil paralel, probabil intr-un parc. Da se ineaca intr-un parc dormind.
Draga Mabel, daca iti spun ca ma regasesc...nu are sens caci stii si tu asta.
Draguto, data viitoare fa-mi un serviciu, scrie cu alta culoare ca ma dor ochii, stii am fobie de alb si ceasuri, si fa naibi mai lung postu`)
A ta...ma rog ma stii tu a ta subsemnata imaginara